- nazála
- nazálanasale (mluv.) f
Tschechisch-Französisch Wörterbuch. 2015.
nazála
Regardez d'autres dictionnaires:
nazal — NAZÁL, Ă, nazali, e, adj. 1. Care ţine de nas (1), privitor la nas, al nasului. 2. (Fon (fonetic).; despre voce, sunete; adesea adverbial) Care are un timbru specific, rezultat din faptul că, în timpul emiterii (emite), aerul este expirat… … Dicționar Român
epistaxis — EPISTÁXIS s.n. Hemoragie nazală. – Din fr. épistaxis. Trimis de laurap, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 EPISTÁXIS s. (med.) hemoragie nazală. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime epistáxis s. n. (sil. mf. sta ) Trimis de siveco, 10.08.2004 … Dicționar Român
morvă — MÓRVĂ, morve, s.f. Boală contagioasă la cai sau la alte animale, caracterizată prin ulceraţii pe mucoasa nazală, pe piele şi pe alte organe, şi care se poate transmite şi la om, fiind mortală; răpciugă. – Din fr. morve. Trimis de ana zecheru,… … Dicționar Român
fosă — FÓSĂ, fose, s.f. 1. Cavitate puţin adâncă, mai largă la deschidere decât în adâncime, situată la suprafaţa unei structuri anatomice. 2. (geogr.; în sintagma) Fosă abisală, v. abisal 3. (De obicei urmat de determinările orchestrei sau de orchestră … Dicționar Român
triceratops — TRICERÁTOPS, triceratopşi, s.m. (La pl.) Gen de reptile fosile din ordinul dinozaurienilor, care cuprindea animale de 6 8 m lungime, cu craniul înconjurat, în regiunea posterioară inferioară, de un guler din plăci cornoase, cu două coarne… … Dicționar Român
gurmă — GÚRMĂ, gurme, s.f. Boală infecţioasă a mânjilor şi a cailor tineri, manifestată prin febră, catar nazal şi abcese ale unor ganglioni. – Din fr. gourme. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 GÚRMĂ s. (med. VET.) (pop.) buba mânzului. Trimis… … Dicționar Român
hemianosmie — HEMIANOSMÍE s.f. (med.) Pierdere a simţului mirosului pe jumătate din mucoasa nazală. [pron. mi an , gen. iei. / < fr. hémianosmie, cf. gr. hemi – jumătate, an – fără, osme – miros]. Trimis de LauraGellner, 20.04.2005. Sursa: DN HEMIANOSMÍE … Dicționar Român
hemoragie — HEMORAGÍE, hemoragii, s.f. 1. Scurgere abundentă de sânge, internă sau externă, în urma ruperii sau tăierii peretelui unui vas sangvin; hemoree. ♢ Hemoragie intestinală = enterohemoragie. Hemoragie nazală = epistaxis. 2. fig. Curgere, pierdere de … Dicționar Român
rinoragie — RINORAGÍE, rinoragii, s.f. (med.) Hemoragie nazală; epistaxis. – Din fr. rhinorragie. Trimis de IoanSoleriu, 18.04.2008. Sursa: DEX 98 rinoragíe s. f., art. rinoragía, g. d. art. rinoragíei; pl. rinoragíi … Dicționar Român
răpciugă — RĂPCIÚGĂ s.f. 1. Boală contagioasă (la cai), caracterizată prin ulceraţii pe mucoasa nazală, respiraţie grea etc.; morvă. 2. Epitet dat unui animal slab, neîngrijit, bolnav, bătrân. – et. nec. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 RĂPCIÚGĂ … Dicționar Român
văl — VĂL, văluri, s.n. 1. (Adesea fig.) Bucată de ţesătură fină, de obicei transparentă, pe care şi o pun femeile pe cap sau cu care îşi învăluie corpul ori o parte a lui. *expr. A i se pune (sau a i se lua cuiva) un văl (de) pe ochi = a înceta (sau a … Dicționar Român
